bogdanpopa.ro/LIFESTREAM

O fost colega si buna prietena din Advice Students, Alexandra Tamasan*, m-a rugat cu ceva vreme in urma sa-mi dau cu parerea, din perspectiva unui “outsider” (i.e. care nu traieste in Romania), despre cum va afecta actuala criza Romania si cum ar trebui ea sa fie rezolvata sau cel putin intampinata de Guvern. Iata ce-a iesit

In ultima perioada (zile, ore etc) am avut parte de adevarate scene melodramatice, despartiri, alipiri si alte de genu, care nu pot decat sa lase o profunda senzatie de dezamagire vis-a-vis de calitatea si seriozitatea "clasei" (e un cuvant mult prea elegant zic eu) politice romanesti. Neintrand in detaliile arhicunoscute, si avand o atitudine pozitiva din fire, am gasit (recunosc, mai mult incidental) si un exemplu de politica romaneasca de calitate – sau mai degraba, de politician roman care ofera un exemplu pozitiv.  Este vorba despre Ramona Manescu, europarlamentar roman, proaspat nominalizata la titlul de "Europarlamentarul Anului" – sectiunea Educatie si Cultura,  pentru activitatea  din Parlamentul European. Mai jos aveti un scurt reportaj produs de nou lansata Politica TV:

Update: Intre timp, Ramona Manescu a si castigat titlul. FELICITARI !!!

Din categoria stirilor care nu ne (prea) intereseaza, probabil ca ati auzit pana acum de "campania" pentru votarea design-lui monedei aniversare de 2 euro (1999-2009). Moneda va intra in circulatie, in serie limitata, de anul viitor. Desi de apreciat includerea tarilor UE care nu folosesc euro (inca) in votarea design-ului castigator pentru a fi "politically correct" (sau asa cred), in Romana sunt toate sansele ca moneda respectiva sa nu ajunga sa circule.

Cum introducerea euro se preconiza pentru 2013-14 cu mult optimism de catre guvernatorul BNR la inceputul anului, daca luam in considerare toate "convulsiile" monetare recente si intensificarea negativa a indicatorilor principali macro-economici, e posibil ca toate acele previziuni bombastice sa nu faca nici 2..euro. Asa ca, daca ajungeti in posesia unei astfel de monezi (monede!?), pastrati-o. Va fi un ornament interesant

Sau gratis. Adica fara bani. Cat mai mult. Daca se poate, mereu. Dar nu. Sa nu fie prost. Adica sa mearga bine. Sa arate bine. Sa miroase bine. Sa aiba un gust placut. Sa vorbeasca frumos si sa fie destept/desteapta.

Ba mai mult, sa ne dea bilete. Sa ma duc. Vara. Si iarna ar fi bine. Sa nu munces. Sa nu alerg. Sa nu transpir. Sa nu ma chinui. Sa stau. Poate vine singur(a). Daca nu, asta e. E si maine o zi.

Si mai mult: sa ma primeasca cu bratele deschise chiar si dupa ce am fost nesimtit(a), sa se bucure ca intarzii. Ca una zic si alta fac. Sa nu se supere ca am uitat sa ma spal. Ca injur si ca loves in stanga si dreapta. Fara mila. Fara scuze. Fara.

Reintrand in logica si in normal: dupa un concediu foarte scurt si o intoarecere la realitate foarte brusca, citindu-mi mails-urile, RSS-urile si toate cu "s", am vazut cateva promos de la diverse student NGO’s (STAR, EFR etc..bachelors si nu numai) din RSM, promovand, desigur, diverse evenimente ce vor avea loc in 2008. Evenimente de cariera, cultura s.a.

Toate sunt foarte interesante, foarte bine organizate, cu invitati de exceptie. Si toate au participation fee. Nu mare (10, 20E). Dar este. Pentru ca totul costa. Si asa e normal. Asa e cultura. Vrei un serviciu, fie el chiar si "intelepciune orala" ( de la diversii speakers invitati) trebuie sa platesti. Bineinteles ca au si sponsori. Ei faciliteaza ca pretul participarii sa nu fie mare. Practic, fac participarea aproape gratis, dar nu moka. Moka ar insemna sa transmita un semnal prost masei de studenti despre calitatea si imaginea lor (a evenimentelor si NGO-urilor). Si ei tin foarte mult la calitate si imagine. Pentru ca sunt foarte scump de construit. Si atunci nu prea iti vine sa dai gratis.

In RO domneste o culture of moka. Ne place mult si ieftin, ba chiar pe degeaba si daca mai e si bun, ne-am scos. De ce sa platim, cand poate aranjam cumva si luam moka? Si uite asa, din frageda pruncie (a se intelge studentie) plekam cu ideea ca noi doar meritam si ca nu trebuie sa dam. Si asa incepem sa asteptam. Sa ne dea. Statul. Parintii. Firma. Moka sa fie.

Culmea e ca ne mai si mandrim cu asta… (de continuat..)

Din ciclul "The first rule of Fight Club is, you do not talk about Fight Club", mi-am impus sa nu abordez subiecte politice pe acest blog (cu toate ca mi-ar placea taaaare mult). Motivele pentru a nu aborda astfel de subiecte sunt multe, variate si prezinta multe aspecte. Totusi, astazi, am trait un moment care eu l-as caracteriza cel putin ca important (vorbesc bineinteles de euro-alegeri).

Dupa un weekend foarte placut, petrecut in compania unor prieteni pe care nu-i mai vazusem de mult timp si care m-au "motivat" sa fiu turist in Rotterdam (orasul asta este cu adevarat spectaculos: am sa revin cu imagini:) am continuat "touring" si m-am dus la vot, ca tot romanul (sau nu). Votarea s-a facut la Ambasada Romaniei din Haga: o cladire cocheta, bine intretinuta, intr-un cartier rezidentzial. Am gasit-o relativ usor: erau afise prin zona, cu sageti catre "sectiiile de votare" iar consulul (din cate s-a prezentat) intampina "oaspetii" la intrare in Ambasada. Surpriza placuta a fost si mai mare cand am observat ca era coada la votat. A fost pentru prima oara, cred, cand a fost ok ca trebuie sa stau la coada. Erau romani veniti din toata Olanda, chiar si din capatul celalalt al tarii (ok..nici tara nu e prea mare :p ) expre pentru a a vota. In ciuda vremii specifice olandeze (ploaie, vant, frig, si combinatii de), in ciuda distantelor, in ciuda costurilor de transport pe acele distante, s-a mers la vot. Si s-a mers cu entuziasm si cu gandul ca poate poate, cine stie, poate ajuta.

Am avut insa si un moment mai putin "roz". Chiar cand am plecat din Ambasada, m-am intalnit cu un grup de 4 euroturisti romani, la plimbare prin Haga. Am crezut intial ca si ei cautau ambasada. Nu, cautau Marea Nordului.Bun si asa, dar daca tot erau langa Ambasada, m-am gandit sa fac pe ghidul si sa-i indemn sa mearga sa voteze. N-au vrut, parand chiar indignati de idee. Pacat. Erau acolo. Putea sa o faca. Nu costa trenul, tramvaiul, bus-ul sau timpul.

Prezenta la euroalegeri a fost de 29%. Printre cele mai mici dintre cele 12 state ce au aderat in ultimii 4 ani la UE. Explicatia favorita este compararea cu alte state cu procent mic de prezenta. Specific. Dar totusi asta nu ar trebui sa fie o scuza. Mai ales cand la acest moment suntem in situatia extrem de nefavorabila dpdv al imaginii la nivel de UE, mai ales cand acum avem nevoie de oameni competenti si de semnale de civilizatie transmise Europei. Iar votul responsabil si mai ales prezenta la vot este o dovada de civilizatie. Cand ne uitam in jos, ni s-ar putea parea ca este "scurta" scala de masura. Cand te uiti insa la toata scala, este inca foarte lunga (Belgia, participare de 90%!!!)

In ceea ce priveste referendumul, nu spun decat ca legea trebuie schimbata. Exagerand un pic, as zice ca este o dovada de dispret pentru cei interesati si care au mers la vot. Au facut-o degeaba, in conditiile in care pentru toate celelalte tipuri de alegeri, nu exista pragul de 50%.

In incheiere, citandu-l pe jucausul nostru presedinte (din memorie): "Felicitari celor care au mers la vot, felicitari pentru cei 35 de viitori europarlamentari si toata compasiunea pentru cei care nu au trecut pragul electoral"

De asemenea, un clip care ar trebui poate vizionat de toti politicienii nostrii dragi.